Homosexualitatea

Am tot făcut referire la homosexuali in articolele precedente și acum m-am hotărat să scriu despre ostilitatea sau mai bine zis antipatia față de ei. Ca de obicei, știu că voi fi aspru criticată pentru că-mi spun parerea. Toți acei care se cred cool spun că sunt încuiată ,că ar trebui sa ma modernizez,să mă adaptez și că e ok să fi gay, că au prieteni gay și sunt oameni minunați. Îi accept și îi respect, mai ales dacă nu își manifestă înclinațiile in public. Asta nu înseamna ca sunt de acord cu homosexualitatea, nu detest persoana, ci fapta.Sper să înţelegeţi nuanţa: una fină, dar fundamentală în ceea ce priveşte raportarea mea la homosexuali şi la homosexualitate. Cât despre adaptare si modernizare, tot ce este nou se consideră un pas înainte. Așa s-a ajuns să se considere că libertatea sexuală este bună si homosexualitatea normală, bazându-se pe faptul ca iubirea se exprimă in diferite feluri. Dacă o să mergem pe ideea asta putem ajunge la incest sau acceptarea pedofiliei argumentând ca oamenii se iubesc. Eu cred ca lumea a luat-o razna.

Homosexualii sunt atât de protejați incât zici că sunt pe cale de dispariție. Vor drepturi? Ce drepturi? De ce li se dau atâtea drepturi?Au aceleași drepturi ca și ceilalți. Au dreptul să trăiască, să se căsătorească cu o persoană de sex opus, să aibă aceleasi drepturi ca restul lumii.Cum să le dai dreptul de a adopta copii sau de a se căsători în fața unui preot? Păi Dumnezeu accepta așa ceva? Să nu uităm că homosexualii au început prin a recunoaște că societatea e normală și că ei sunt diferiți de normalitate, iar acum vor legi speciale.     Homosexualii exista de la inceputurile crestinismului, ca să nu mai spun de pedofilie( regii romani aveau băieței de 7-8 ani pe care îi abuzau)deci nu cred că este vorba de modernizare sau de ceva nou. Pe vremea aia cei care erau gay măcar aveau decența de a-și păstra pentru ei orientările. Acum in schimb vezi transexuali si homosexuali exprimându-și afectivitatea pe stradă, in cafenele, oriunde. Ca să vedem cu toții ca lor nu le e rușine cu ceea ce sunt. Păi să le fie! In moralitate nu există modernizare.

Dacă e așa naturală homosexualitatea pentru homosexuali, de ce ceilalți trebuie să accepte expunerea si promovarea ei? Nimeni nu te arde pe rug că ești gay, dar fii la tine in dormitor sau la tine in club că de asta aveți cluburile voastre, nu  pe stradă sau la parade gay unde ai fulgi și pene  și in fund.  Nu sunt cea mai credincioasă persoană dar Dumnezeu a făcut un bărbat si o femeie, nu doi bărbați sau doua femei. Am să închei cu un citat:  “În lumina argumentelor medicale irefutabile, ar trebui să fie considerată o cruzime criminală ca profesorii/educatorii să învețe copiii că homosexualitatea este o formă alternativă normală, sigură și perfect acceptabilă de exprimare a sexualitații (sau a ‘orientarii sexuale’)”. (J. Matt Barber, director pentru politici culturale, Concerned Women for America)                                              

8 gânduri despre &8222;Homosexualitatea&8221;

  1. Mădălina, poate că nu sunt nici eu fanul lor nr. 1, dar aș fi tentant să cred că așa cum și tu vrei să îți săruți iubitul în public, la fel și Georgică vrea să-și sărute iubitul în public. Ah, că sunt specimenele de la parada-minune? Aș zice că ăia sunt o rasă aparte…

    Despre cuplurile ce vor să adopte un copil: chiar consideri că pentru un copil este mai potrivit un orfelinat, nu un cuplu ce-și dorește un copil și nu-l poate avea?

    Apreciază

    • Eu dacă îmi sărut iubitul in public reprezintă un lucru normal si natural. Nu cred ca e normal să îl văd pe Georgică sărutându-și iubitul. Dacă vrea să îl sărute să o facă în intimitate deoarece ma deranjează sa văd asemenea manifestare. Cât despre copii, ei bine un cuplu este format din o femeie și un bărbat. Ți-ar fi plăcut să fi crescut de doi bărbați? Este un motiv pentru care nu pot avea copii: nu este natural acest lucru între doi bărbați.

      Apreciază

      • Normalitatea este definită de societate. Este normal acum, în Anul Domnului 2015. Dar ai fi îndrăznit să-ți săruți iubitul în 1872 în public? Ai fi îndrăznit să ai un iubit (fără a fi căsătorită cu el)?

        Cât despre naturalețe: din câteva milioane de specii existente pe Terra, suntem singura specie care sărută din motive sexuale sau din afecțiune. Și ca și cum n-ar fi de ajuns, nici măcar nu suntem singura specie cu înclinații spre același sex! https://en.wikipedia.org/wiki/Homosexual_behavior_in_animals

        Referitor la cum mi-ar fi plăcut să fiu crescut sau nu, pui problema greșit. Dar dacă aș fi avut de ales între a crește într-un orfelinat vs a fi crescut de doi tați, nu cred că-i foarte greu de ghicit ce aș fi ales.

        (nu-mi vine să cred că iau apărarea homosexualilor!)

        Apreciază

      • Da, nici mie nu-mi vine sa cred :)) Eu doar mi-am spus părerea. Mi se par dezgustatori. Probabil mai sunt mulți ca mine, dar nu o spun pentru că nu vor ca lumea sa creadă că sunt incuiați. Probabil de asta aveau homosexualii bun simț de a nu se manifesta în public in 1872, pentru că nimeni nu o făcea. Atunci noi suntem de vină :))

        Apreciază

  2. Madalina, cea mai mare parte a existentei omului pe pamant, copiii nu au avut habar cine le este tatal.
    Nu incerca sa definesti normalul, naturalul homosexualitatii atat timp cat iara nu stii ca blamarea homosexualitati este o chichita moderna, nascuta din aparitiia religiilor monoteiste „moderne”.
    Gandirea ta este un produs tipic al cenzuri religioase.
    Cauta si adevarul te va elibera…..sau macar te va pune pe ganduri.

    Apreciat de 1 persoană

  3. Strict din punctul de vedere al unui bărbat cu fantezii împărtăşite de majoritatea bărbaţilor, sunt de acord cu tovarăşu’ de breaslă Cristi şi încurajez libera exprimare a femeilor lesbiene. Apropo de asta, DEX-ul are nişte cuvinte şmechere rău de tot pe post de sinonime. 😀

    Din punctul de vedere al bărbatului născut heterosexual şi care heterosexual voi muri, mă dezgustă ceea ce în limba engleză se numeşte „public display of affection”. Nu mă deranjează că X e gay şi se sărută/mângâie/fute cu alt bărbat (valabil şi-n cazul femeilor), dar este liber să o facă acolo unde nu-l văd copii, care au mintea extrem de influenţabilă. Bine, tre’ să recunosc că nici în cazul heterosexualilor mă deranjează fenomenul de mai sus, dacă e dus la limită. Am văzut cupluri care se sărutau şi se mângăiau în locuri publice de ziceai că mai au 2-3 secunde şi sar din haine ca pentru una scurtă, ceea ce mi se pare aiurea rău de tot.

    Foarte deranjant este când „ei” ţipă că vor carnavaluri cu paiete-n cur şi cârlige de rufe prinse de sfârcuri (sau orice alte chestuu de genul ăsta) dar dacă s-ar organiza un carnaval al heterosexualilor ar sări de cur în sus. „Ei” au voie să ne dea peste faţă cu asta dar „noi” dacă facem se interpretează drept discriminare, atac la adresa liberei exprimări a sexualităţii şi tot aşa.

    A, da. Şi pentru cei care o ard în „homosexualitatea e o afecţiune psihologică şi trebuie să avem compasiune faţă de ei et caetera” există istoria, aşa cum ai spus şi tu în articol. Pederastia se practică de când omul a observat că dacă-şi înfige scârbavnicul mădular în gaura altui om simte plăcere. Comportament sexual deviat, da. Afecţiune psihologică pentru al cărei suferind ar trebui să simt compasiune, clar nu.

    Cât despre chestia cu adopţia, eu unul aş fi de acord cu o singură condiţie. Copilul respectiv să nu primească acasă educaţie pe principiul „homosexualitatea e normală şi aşa ar trebui să fii şi tu când creşti” ci pe principiul „uite ce opţiuni ai, alege tu ce crezi că e mai bine pentru tine”. La fel cum am primit eu referitor la fumat, furat, alcool şi toate cele. Şi da, un copil crescut de un cuplu de pederaşti sau lesbiene ar creşte mult mai bine decât unul într-un orfelinat. Asta dacă părinţii nu-l trimit la şcoală machiat şi cu paiete-n cur, evident.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu